Canon de rugăciune către Preasfânta Născătoare de Dumnezeu şi pururea Fecioara Maria la Sărbătoarea Sfântului Ierarh Ioan Gură de Aur, Arhiepiscopul Constantinopolului

sf-ioan-gura-de-aur2

Cântarea 1, glasul al 8-lea.

Irmosul:

Apa trecând-o ca pe uscat şi din răutatea Egiptului scăpând, israeliteanul striga: Mântuitorului şi Dumnezeului nostru să-I cântăm.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

De multe încercări fiind cuprins, alerg către tine căutând mântuire, Maica Cuvântului şi Fecioară, izbăveşte-mă de greutăţi şi de primejdii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Asupririle patimilor mă tulbură şi de multă întristare se umple sufletul meu; împacă-le, Fecioară, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, cu liniştea Fiului şi Dumnezeului tău.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine, Fecioară, care ai născut pe Mântuitorul Dumnezeu, te rog scapă-mă din nevoi, că la tine alerg acum, întinzând înaintea ta sufletul şi gândul meu.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Fiind bolnav cu trupul şi cu sufletul, învredniceşte-mă de cercetarea cea Dumnezeiască şi de purtarea ta de grijă, Maica lui Dumnezeu, ca ceea ce eşti Singura Bună şi Născătoarea Celui bun.

 

Cântarea a 3-a.

Irmosul:

Doamne, Cel Ce ai făcut cele de deasupra crugului ceresc şi ai zidit Biserica, Tu pe mine mă întăreşte întru dragostea Ta, că Tu eşti culmea doririlor şi credincioşilor întărire, Unule, Iubitorule de oameni.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine, Născătoare de Dumnezeu Fecioară, te punem Ocrotitoare şi Acoperământ vieţii noastre; tu pe noi ne îndreptează către limanul tău, Ceea ce eşti Pricina bunătăţilor şi credincioşilor Întărire, Însăţi întru tot Cântată.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Te rog, Fecioară, risipeşte viforul mâhnirii mele şi tulburarea sufletului meu. Că tu, Mireasă Dumnezeiască, eşti Singură întru tot Cântată şi ai născut pe Hristos Începătorul liniştei.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Ceea ce ai născut pe Dătătorul de bine, Care este Pricina celor bune, izvorăşte tuturor bogăţia facerii de bine. Că toate le poţi, ca Ceea ce ai născut pe Hristos Cel Puternic întru tărie, de Dumnezeu Fericită.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu boli cumplite şi cu chinuri pline de dureri fiind strâns, ajută-mi, Fecioară, pentru că tu eşti Comoară de tămăduiri Neîmpuţinată şi Necheltuită, Ceea ce eşti cu totul fără prihană.

 

Cântarea a 4-a.

Irmosul:

Auzit-am, Doamne, Taina iconomiei Tale, înţeles-am lucrurile Tale şi am preaslăvit Dumnezeirea Ta.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Îmblânzeşte tulburarea chinurilor şi viforul păcatelor mele, Maica lui Dumnezeu, Ceea ce ai născut pe Domnul Îndreptătorul.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Chemând eu adâncul milostivirii tale dă-mi-l mie, Ceea ce ai născut pe Cel Milostiv, pe Mântuitorul tuturor celor ce te laudă pe tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Nădejde şi Întărire şi Zid de mântuire Nemişcat câştigându-te pe tine, Ceea ce eşti cu totul fără prihană, scăpăm de toate nevoile cele cumplite.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Îndulcindu-ne, Preacurată, cu darurile tale, ţie cântare de mulţumire cântăm, ştiindu-te pe tine Maica lui Dumnezeu.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Celui ce zac în patul neputinţei şi al durerilor mele, ajută-mi, ca o Iubitoare de oameni, Născătoare de Dumnezeu, Una pururea Fecioară.

 

Cântarea a 5-a.

Irmosul:

Luminează-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale şi cu braţul Tău Cel Înalt, pacea Ta dă-ne-o nouă, Iubitorule de oameni.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Preacurată, umple de veselie inima mea, dăruindu-mi bucuria ta, Care ai născut Cauza veseliei.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Izbăveşte-ne pe noi din nevoi, Preacurată Născătoare de Dumnezeu, care ai născut Mântuirea Cea Veşnică şi pe Cel Ce întrece toată mintea lumii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Risipeşte întunericul păcatelor mele, Maica lui Dumnezeu, cu strălucirea luminii tale, Care ai născut Lumina Cea Dumnezeiască şi Veşnică.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tămăduieşte, Preacurată, neputinţa sufletului meu, învrednicindu-mă de cercetarea ta şi-mi dăruieşte sănătate cu rugăciunile tale.

 

Cântarea a 6-a.

Irmosul:

Rugăciunea mea voi vărsa către Domnul şi Lui voi spune necazurile mele, că s-a umplut sufletul meu de rele şi viaţa mea s-a apropiat de iad şi ca Iona mă rog: Dumnezeule, din stricăciune scoate-mă.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cum a mântuit de moarte şi de stricăciune firea mea care era ţinută de moarte şi de stricăciune, Însuşi pe Sine dându-Se spre moarte, Fecioară, roagă-te Fiului tău şi Dumnezeu, să mă scape de răutăţile vrăjmaşilor.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine te ştiu Ocrotitoare şi Păzitoare Preatare a vieţii mele, Fecioară, care risipeşti tulburarea încercărilor şi alungi înfricoşările demonilor. Ţie mă rog totdeauna, scapă-mă de pătimirile mele.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe tine, Fecioară, te-am dobândit ca pe un Zid de scăpare, sufletelor Mântuire Desăvârşită şi Uşurare în necazuri şi de lumina ta pururea ne bucurăm. O, Stăpână, scapă-ne şi acum din pătimiri şi din primejdii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Acum zac în patul durerilor şi nu este tămăduire trupului meu; dar mă rog ţie celei Bune, Care ai născut pe Dumnezeu şi Mântuitorul lumii şi Tămăduitorul bolilor, ridică-mă din stricăciunea suferinţelor.

 

Cântarea a 7-a.

Irmosul:

Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecând, cu credinţa Treimii văpaia cuptorului au călcat, cântând: Dumnezeul părinţilor noştri, bine eşti cuvântat!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Când ai vrut să orânduieşti mântuirea noastră, Mântuitorule, Te-ai Sălăşluit în pântecele Fecioarei, pe care ai arătat-o Folositoare lumii: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Maică Preacurată, roagă pe Voitorul milei pe Care L-ai născut, să mântuiască de păcate şi de întinăciunea sufletească pe cei ce strigă cu credinţă: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Comoară de mântuire şi Izvor de curăţie şi Turn de tărie şi Uşă de pocăinţă, pe Ceea ce Te-a născut pe Tine o ai arătat celor ce strigă: Binecuvântat eşti, Dumnezeul părinţilor noştri!

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

De neputinţele trupeşti şi de păcatele sufleteşti, pe cei ce vin cu dragoste către Acoperământul tău cel Dumnezeiesc, învredniceşte-i să se tămăduiască, Născătoare de Dumnezeu, care ai născut nouă pe Mântuitorul Hristos.

 

Cântarea a 8-a.

Irmosul:

Pe Împăratul Ceresc, pe Care Îl laudă Oştile îngereşti, lăudaţi-L şi-L preaînălţaţi întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Nu trece cu vederea pe cei cărora le trebuie ajutor de la tine, Fecioară şi te cântă şi te înalţă întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tămăduieşte neputinţa sufletului meu şi durerile chinurilor mele, Fecioară Curată, ca să te slăvesc în veci.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Bogăţie de tămăduiri verşi, Fecioară, celor ce te laudă cu credinţă şi te preaînalţă întru toţi vecii.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Tu alungi asupririle ispitelor şi năvala patimilor, Fecioară. Pentru aceea te lăudăm întru toţi vecii.

 

Cântarea a 9-a.

Irmosul:

Cu adevărat Născătoare de Dumnezeu te mărturisim pe tine, Fecioară Curată, noi cei mântuiţi prin tine, cu cetele celor fără de trup mărindu-te pe tine.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Să nu te întorci de la izvorul lacrimilor mele, Fecioară, Care ai născut pe Hristos, Cel Ce a luat toată lacrima de la toată faţa.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Umple de bucurie inima mea, Fecioară, Ceea ce ai primit plinirea bucuriei şi ai pierdut grija păcatului.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Cu strălucirea luminii tale luminează, Fecioară, negura neştiinţei şi o alungă de la cei ce cu credinţă te mărturisesc pe tine, Născătoare de Dumnezeu.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Adăpostire şi Ocrotire fii, Fecioară, celor ce scapă la tine şi Zid Nemişcat, Scăpare şi Acoperământ şi Veselie.

Stih: Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

Pe mine, care zac de boală în locul cel de răutate, tămăduieşte-mă, Fecioară şi mă întoarce din boală la sănătate.

 

SEDELNA Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, glasul al 8-lea. Podobie: Pe Înţelepciunea şi Cuvântul…

De văpaia gheenei şi de arderi, de plângerea şi de tânguirea cea de acolo, de despărţirea cea mult ticăloasă şi preaamară, de moştenirea şi adunarea sfinţilor, aducându-ţi aminte, înfricoşează-te suflete al meu şi suspină şi zapisele datoriilor tale celor cu miile, nevoieşte-te a le şterge cu lacrimile umilinţei. Ajutătoare neruşinată având pe Preacurata Maică a lui Dumnezeu, că pentru dânsa se dă iertare de greşeli celor ce cu bună credinţă o slăvesc, Născătoare de Dumnezeu.

Anunțuri

75. Ce-mi sunt mie şi ţie bunurile acestei lumi?

Când vedeţi pe un bogat, gândiţi-vă la unul mai bogat ca el – şi veţi vedea că el şi voi sunteţi totuna. Apoi, priviţi pe unul mai sărac decât voi, cugetaţi la toţi cei care s-au culcat înfometaţi, la cei care şi-au pierdut tot avutul, la cei care zac în închisoare, şi-şi cheamă necontenit moartea.

Şi nici sărăcia nu-i aceea care zămisleşte tristeţea, după cum nici bogăţia, bucuria. Strângătorul de gunoaie suferă şi geme fiindcă-i legat de o îndeletnicire, care-i pare ticăloasă şi ruşinoasă. De-l veţi dezrobi de ea şi de-1 veţi face să aibă ce-i trebuie, în îndestulare şi în toată siguranţa, el va suferi din nou că nu are încă mai mult peste nevoile lui. De-i daţi încă, el de două ori mai mult va vrea şi, neavând, nu va geme mai puţin ca înainte. Daţi-i de trei ori, de patru ori mai mult, el se va jelui că nu are nici o părtâşie la treburile obşteşti. Daţi-i această părtăşie, el se va socoti nefericit că nu-i în rândurile celor dintâi ale celor ce se îndeletnicesc cu aceasta. De va căpăta această învrednicire, se va plânge că nu-i el care conduce. De va conduce, se va jelui că nu conduce întreg poporul. Când va conduce întreg poporul, că nu conduce mai multe popoare. Iar când va conduce mai multe popoare, că nu le conduce pe toate. Păşind astfel până la nesfârşire, cugetul nu-i va îngădui să guste nici o bucurie. Vedeţi în felul acesta că urcând pe tron împărătesc pe un om de rând, pe un cerşetor, nu ucideţi deloc tristeţea din el, de nu-i veţi fi îndreptat mai înainte duhul lui doritor să aibă necontenit mai mult.

Vă voi arăta acum că, dimpotrivă, de veţi coborî pe cel înţelept de la locul cel mai înalt la cel mai de jos, nu veţi putea să-l aruncaţi în descurajare şi în mâhnire. Să coborâm, de vreţi, scara pe care am urcat-o adineaori. Să răsturnăm în gând pe înaltul dregător de pe jilţul lui şi să-l despuiem de învrednicirea ce i s-a încredinţat. Dacă va ţine socoteală de cele ce-i vom spune, el nu va afla în sine nici o mâhnire, căci nu va cugeta la aceea ce i-a fost luat, ci la aceea ce-i rămâne, la bine-meritata slăvire pentru felul cum şi-a împlinit sarcina. De-i veţi lua şi aceasta, el se va gândi la acei care niciodată n-au avut asemenea înalte însărcinări – şi această bogăţie îi va fi lui deajuns ca să-i dea o mângâiere deplină. Coborâţi-l şi din acest loc, el va cugeta la cei ce trăiesc în nevoie. Luaţi-i şi aceasta – şi lăsaţi-i numai ceea ce e trebuitor să trăiască, el va cugeta la cei care nu au nici chiar atât, dar luptă neîncetat cu foamea sau zac în temniţă. Trimiteţi-l în această tristă locuinţă, el îşi va aduce aminte de cei sfâşiaţi de boli fără leac, de dureri fără tămăduire, şi se va simţi într-o prea bună stare.

Adunătorul de gunoaie ajuns împărat, nu va gusta pacea sufletului; înţeleptul, chiar în închisoare, nu se va mâhni… Să avem aceste gânduri în duh – şi să purtăm privirile totdeauna spre cei mai de jos…